Sãgetãtoarea

Când cateodatã pe-nserate

Cu ochi lucind de rãutate

In jur imprãştiind parfum

Si unde calcã lasã scrum

Vãd chipul ei de înger diabolic

Si tot in jur se-agitã euforic;

M-atinge un minut cu pielea-i finã

Fugind apoi in zãri ca o felina

In urma ei rãmân doar eu

Uitându-mã la curcubeu

Ce-i arcul cu scânteie colorate

Si vrea ca lumii sã arate

Sã steargã de pe chipuri întrebarea

Spre ce tãrâm fuge SÃGETÃTOAREA….

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu