Sãgetãtoarea
Când cateodatã pe-nserate
Cu ochi lucind de rãutate
In jur imprãştiind parfum
Si unde calcã lasã scrum
Vãd chipul ei de înger diabolic
Si tot in jur se-agitã euforic;
M-atinge un minut cu pielea-i finã
Fugind apoi in zãri ca o felina
In urma ei rãmân doar eu
Uitându-mã la curcubeu
Ce-i arcul cu scânteie colorate
Si vrea ca lumii sã arate
Sã steargã de pe chipuri întrebarea
Spre ce tãrâm fuge SÃGETÃTOAREA….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu